Istoricul localitatii
Comuna Tupilati are in componenta sa 4 localitati (sate):
- Tupilati
- Aramoaia
- Totoiesti
- Hanul - Ancutei
Aceasta componenta i-a revenit dupa reforma administrativa din anul 1950. Pana atunci, comuna Tupilati era formata numai din satul Tupilati.
Cea mai veche atestare despre existenta satului Tupilati, o aflam dintr-o veche adnotare, pe o carte veche, daruita in anul 1676 schitului "Trei calugari" si formulata astfel: "Eu, vel, Comis Nicolae Catargi si cu giupaneasa mea Catrina, aforisesc acest ceaslov bisericii din deal de la Tupilati, fiind pribeag in Polonia (liov) 1676, de razmerita turcilor...
Numele comunei se trage de la pozitia ascunsa a satului, intre coline, paduri si munti si ca in lupta eroica a lui Stefan cel Mare de la Valea Alba, Razboieni, cu turcii si-a aranjat strajerii, fiind ascunsi tupilati intre dealuri.
Satul Aramoaia, are cea mai veche atestare, fiind trecut pe o harta strategica de pe timpul lui Stefan cel Mare, insa cea mai veche atestare a satului este din vremea lui Alexandru cel Bun, domnul Moldovei, care in 1414 daruieste boierului Craciun Belcescu si fiilor sai Petru si Ioan, "satul de la Valea Alba si casa Belcesti". Din hotarul mosiei boierului, catre nord se ridica pamantul, formand un deal cuprins in mosia Negotestilor si caruia, astazi, i se spune Negulici. Acest deal este stapanit de boierul Negotesc, care locuia in valcelele ce se aflau in partea dinspre nord-est a dealului, unde si cateva familii de catolici isi construiesc case pe langa curte.
Despre satul Totoiesti, stirile sunt de asemenea putine. In 1803, dupa o statistica intocmita de Spiru Haret, denumirea satului Totoiesti ar avea doua surse: pe de o parte numele unui oarecare Totoiescu, intemeietor al acestei asezari, pe de alta parte, spune o legenda din timpul lui Stefan cel Mare, care cand unul dintre osteni, ranit, a fost ajuns din urma de cei care acopereau retragerea, a fost intrebat: "Tot tu esti? "; si acest ostean ar fi ramas pe acele locuri intemeind o asezare. Numele satului Totoiesti este pomenit si in "Descrierea Moldovei" de Dimitrie Cantemir, ca unul din cele mai vechi nume moldovenesti.